VIROLOGIE - Grigore MIHAESCU, Lia-Mara DITU, Gratiela GRADISTEANU, Mariana Carmen CHIFIRIUC

Prezentare
Volumul „Virologie“ este oglinda fidelă a preocupărilor ştiinţifice actuale ale specialiştilor  pe plan mondial, cu privire la un domeniu cu o dinamică spectaculoasă, dacă luăm în considerare numai pandemia recentă, ale cărei ecouri nu numai că nu s-au stins, dar continuă să se propage sub forma unor noi mutante ale variantei ’omicron’, variantă care a circulat în România în 2021 şi a produs peste 60 000 de decese.
Volumul nostru răspunde creşterii interesului pentru lumea virusurilor, nu numai al celor calificaţi, dar şi al celor doritori să afle noţiunile de bază ale domeniului.
În partea introductivă, am prezentat sumar preocupările vechi de cca 2500 de ani, pentru găsirea căilor de protecţie faţă de pandemiile devastatoare de variolă, care prin scăderea numerică drastică a unor populaţii umane, sau chiar dispariţia altora, şi-au pus amprenta pe însăşi evoluţia unor evenimente istorice majore, în America Centrală precolumbiană.
În primul capitol, prezentăm structura moleculară a virionului (particula virală matură) şi funcţiile componentelor, care argumentează şi consolidează conceptul că virusurile aparţin unei lumi care are deosebiri fundamentale de lumea vie şi, în consecinţă, sunt entităţi infecţioase nevii.
Preocuparea majoră a autorilor a fost studiul interacţiunii virusurilor cu organismul uman şi animal, descrise în capitolul 2. Dintre miile de quasispecii de virusuri descrise şi din cele 20-23 de familii ai căror membri  au potenţial patogen, am selectat pe cele mai reprezentative 20, subliniind de fiecare dată căile de pătrundere în organism, patogenitatea şi rolul reactivităţii imunitare înnăscute şi dobândite în interacţiunea cu virusurile reprezentative ale fiecărei familii.
În capitolele 3 şi 4 sunt tratate aspectele referitoare la Imunitatea antivirală şi, respectiv, Oncogeneza virală.
În capitolul 5, prezentăm noţiunile generale referitoare la virusurile plantelor, entităţile subvirale şi prioni. Ultimii, de origine endogenă sau, exogenă derivă din proteine normale ale neuronului, dar după ce suferă modificări conformaţionale devin proteine patogene pentru om şi animale (scrapie – boala vacii nebune).
La fel de interesante sunt ipotezele referitoare la originea şi evoluţia virusurilor. Virusurile sunt rezultatul unei evoluţii regresive sau al altor mecanisme? 

Cuprins:
Noțiuni generale privind originea, evoluția, structura, clasificarea și interrelațiile virusurilor cu organismele gazdå,
Principalele familii de virusuri cu semnificație clinicå,
Imunitatea antiviralå,
Oncogeneza viralå,
Virusurile plantelor și agenții infecțioși subvirali,
Terapia și profilaxia infecțiilor virale,
Originea și evoluția virusurilor.

Adresabilitate:
Medicilor infecționiști, biologilor, medicilor umani și veterinari.